Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru descinde

desc├şnde vi [At: HELIADE, O. I, 340 / Pzi: desc├şnd / E: fr descendre, lat descendere) 1 A se deplasa dintr-un punct superior ├«ntr-un punct cu altitudine inferioar─â. 2 (D. p─âs─âri) A se deplasa din cer spre p─âm├ónt sau spre linia orizontului Si: a cobor├«. 3 (Fig) A se ├«njosi. 4 (D. sunete) A descre╚Öte ├«n intensitate. 5-6 A sosi ╚Öi a se opri ├«ntr-un loc (╚Öi a r─âm├óne acolo pentru un timp). 7 A se stabili cu for╚Ťa pe un teritoriu Cf a coloniza, a cuceri. 8 A se trage dintr-o anumit─â familie. 9 A-╚Öi avea originea dintr-un anumit loc. 10 A proveni din anumi╚Ťi ├«nainta╚Öi. 11 (Pex) A fi continuatorul operei sau doctrinei unei persoane sau unui curent filozofic, literar, cultural, prelu├ónd ideile acestuia. 12 (D. organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau unei perchezi╚Ťii.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a fi cazat (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descinsei, part. descins] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A-╚Öi avea originea, a se trage din cineva. 2. A se da jos, a cobor├«. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa, a sosi la fa╚Ťa locului ├«n vederea unei investiga╚Ťii sau a unei perchezi╚Ťii. [Perf. s. descins├ęi, part. desc├şns] ÔÇô Din lat. descendere, fr. descendre.
DESC├ŹNDE, desc├şnd, vb. III. Intranz. 1. A se trage din cineva, a-╚Öi avea originea. 2. A cobor├«, a se da jos. Ceata de amici... descinse din automobil ╚Öi ├«l urm─â. C. PETRESCU, C. V. 59. 3. A ajunge (╚Öi a se opri) ├«ntr-un loc; a trage (la un hotel, la o gazd─â). Tustrei au descins, ocolind pe peron, la biroul unde ├«i a╚Ötepta Vartolomeu Diaconu. C. PETRESCU, A. 312. ÔÇô Forme gramaticale: perf. s. descinsei, part. descins.
desc├şnde (a ~) (a proveni, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; conj. prez. 3 s─â desc├şnd─â; ger. descinzß║ąnd; part. desc├şns
desc├şnde (a-╚Öi avea originea, a cobor├«) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. desc├şnd, 1 pl. desc├şndem; perf. s. 1 sg. descins├ęi, 1 pl. desc├şnser─âm; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. desc├şnd─â; ger. descinz├ónd; part. desc├şns
DESC├ŹNDE vb. 1. v. cobor├«. 2. a cobor├«, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)
DESC├ŹNDE vb. III. intr. 1. A se trage din cineva, a avea o anumit─â descenden╚Ť─â. 2. A cobor├«, a se da jos. 3. A se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (Despre organele for╚Ťei publice) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. [P.i. desc├şnd, perf.s. -insei, part. -ins. / < lat. descendere, cf. fr. descendre].
DESC├ŹNDE vb. intr. 1. a-╚Öi avea originea, a se trage din... 2. a cobor├«. 3. a se opri pentru un anumit timp undeva. 4. (despre organele for╚Ťei publice) a se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a face o investiga╚Ťie. (< lat. descendere, fr. descendre)
A DESC├ŹNDE desc├şnd intranz. 1) A avea descenden╚Ť─â; a se trage. 2) A se da jos. 3) (despre drume╚Ťi, c─âl─âtori etc.) A se opri pentru odihn─â; a poposi. 4) (despre organele ├«n drept) A se deplasa la fa╚Ťa locului pentru a cerceta sau pentru a perchezi╚Ťiona. /<lat. descendere, fr. descendre
descinde v. a (se) coborî.
*desc├şnd, -c├şns, a -c├şnde v. intr. (d. lat. de-sc├ęndere, d. sc├índere, a se su─ş. V. scar─â, ascensor). M─â da┼ş jos, m─â scobor (de pe cal, de pe munte, din pod, din tren, din corabie). Trag ├«n gazd─â, m├«n (conj. II). M─â ├«ntind p├«n─â jos: p─âdurea descinde p├«n─â ├«n vale. M─â las ma─ş jos (vorbind de coloana de mercur din barometru): barometru descinde (adic─â: mercuru din el). Scobor tonu: a descinde cu un ton. M─â trag, m─â deriv: Rom├óni─ş descind din Roman─ş. Poli╚Ťia a descins ├«n culcu╚Öu ho╚Ťilor, a p─âtruns ├«n culcu╚Öu lor. A descinde ├«n morm├«nt, a muri. V. de╚Ötind.
DESCINDE vb. 1. a (se) coborî, a (se) scoborî, (înv.) a (se) deștinde. (~ din trăsură.) 2. a coborî, a proveni, a se trage. (~ din os de domn.)

Descinde dex online | sinonim

Descinde definitie

Intrare: descinde
descinde verb grupa a III-a conjugarea a X-a