Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru desc├ónta

desc├ónt├í v [At: DOSOFTEI, V. S. 218v/21 / V: (├«vp) dis~ / Pzi: ~ß║ąnt. / E: ml discantare] 1-2 vtr (Adesea cu determin─âri introduse prin prepozi╚Ťia ÔÇ×deÔÇŁ care indic─â scopul ac╚Ťiunii) A rosti formule considerate magice ├«nso╚Ťite sau nu de gesturi rituale, cu scopul de a vindeca o boal─â sau a ├«ndep─ârta un r─âu, un farmec Si: (├«vr) a oropsi, (reg) a ormoci. 3 vt (Pex) A fermeca pe cineva pentru a face r─âu. 4 vi (Reg; la unele jocuri de copii) A num─âra rostind formule ritmice, pentru a alege juc─âtorul care urmeaz─â s─â-i caute sau s─â-i prind─â pe ceilal╚Ťi participan╚Ťi. 5 vi (Trs; Ban) A rosti strig─âturi ├«n timpul dansului popular Si: a chiui. 6-7 vti (Fig) A impresiona puternic pe cineva Si: a ├«nc├ónta, a subjuga. 8-9 vti (Fam) A ├«ncerca s─â conving─â (pe cineva), spun├ónd lucruri nesincere sau lingu╚Öitoare. 10 vt (Fig) A mustra pe cineva. 11 vt (Fig) A bate pe cineva la cap. 12 vr (Pex) A vorbi pentru sine Si: a ├«ng├óna, a morm─âi.
DESC├éNT├ü, descß║ąnt, vb. I. 1. Intranz. A rosti desc├óntece ├«nso╚Ťite de anumite gesturi magice pentru a ├«ndep─ârta un farmec, a vindeca de o boal─â etc. ÔÖŽ Tranz. A fermeca, a vr─âji (rostind desc├óntece). 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. ÔÇô Lat. *discantare.
DESC├éNT├ü, descß║ąnt, vb. I. 1. Intranz. A rosti desc├óntece ├«nso╚Ťite de anumite gesturi magice pentru a ob╚Ťine ├«ndep─ârtarea unui farmec, vindecarea de o boal─â. ÔÖŽ Tranz. A fermeca, a vr─âji (rostind desc├óntece). 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. ÔÇô Lat. discantare.
DESC├ÄNT├ü, desc├«╠ünt, vb. I. 1. Intranz. (├Än practicile magice) A rosti desc├«ntece ├«nso╚Ťite de anumite gesturi magice pentru a ob╚Ťine ├«ndep─ârtarea unui farmec, vindecarea de o boal─â sau de o patim─â etc. Am sc─âpat-o de boli, desc├«nt├«ndu-i. SADOVEANU, Z. C. 122. Deschide-mi ca s─â viu s─â-╚Ťi desc├«nt de spaim─â. ALECSANDRI, T. I 38. Aduce╚Ťi desc├«nt─âtor S─â-mi desc├«nte s─â nu mor! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 102. ÔŚŐ Fig. Foi uscate-n jurul t─âu s─â cad─â rar, La ureche s─â-╚Ťi desc├«nte un bondar. TOP├ÄRCEANU, B. 43. ÔÖŽ Tranz. A fermeca, a vr─âji (rostind desc├«ntece). Au ├«nceput s─â... le desc├«nte [pe fete] ca s─â doarm─â ad├«nc. SBIERA, P. 276. Nani, nani, cu mama, C─â mama te-a desc├«nta S─â te faci un viteaz mare. ALECSANDRI. P. P. 381. ÔŚŐ Fig. Acum, m├«ndro, voi s─â-mi c├«n╚Ťi, Inimioara s─â-mi desc├«n╚Ťi. TEODORESCU, P. P. 626. 2. Tranz. A certa, a mustra, a bate la cap. C├«t st─âtuse ╚Ť├«╚Ťaca Leona cu mine ca s─â m─â desc├«nte, motanul... se plictisise singur. SADOVEANU, N. F. 34. LasÔÇÖ pe b─âtr├«ni s─â te desc├«nte ╚Öi s─â te judece ei ├«n legea lor, c─â nu-╚Ťi mai trebuie alt pop─â. CREANG─é, A. 154.
desc├ónt├í (a ~) vb., ind. prez. 3 descß║ąnt─â
descântá vb., ind. prez. 1 sg. descânt, 3 sg. și pl. descântă
DESCÂNTÁ vb. v. vrăji.
desc├«nta (-t, -├ít), vb. ÔÇô 1. A face farmece, a ├«n╚Öira formule magice. ÔÇô 2. A seduce cu vorbe, a ademeni. ÔÇô 3. A plictisi, a deranja cu discursuri. ÔÇô Mr. disc├«ntu, disc├«ntare, megl. discăźnt. Lat. *d─şscant─üre (Pu╚Öcariu 508; Candrea-Dens., 356; Tiktin; Candrea); cf. friul. diskanta ╚Öi, pentru semantism, fr. enchanter, sp. encantar. ÔÇô Der. desc├«ntat, s. n. (vraj─â, farmec, magie); desc├«nt─âtor, s. m. (vr─âjitor); desc├«nt─âtoare, s. f. (vr─âjitoare); desc├«nt─âtur─â, s. f. (vraj─â, farmec); desc├«ntec, s. n. (formul─â magic─â, c├«ntec ce are puteri magice). Cf. c├«nta.
A DESC├éNT├ü desc├ónt 1. intranz. A fi desc├ónt─âtor; a se ocupa cu desc├óntecele. 2. tranz. (persoane) 1) A supune ac╚Ťiunii unui desc├óntec. 2) pop. A trata cu vorbe de ocar─â; a oc─âr├«; a certa; a batjocori. /<lat. discantare
descântà v. 1. a rosti descântece sau vrăji (pentru vindecarea unor boale!); 2. fig. a căuta să convingă prin vorbe (mai mult ironic): cât lam descântat eu! [V. încântà].
desc├«╠ünt, a -├í v. tr. ╚Öi intr. (d. c├«nt). Rostesc desc├«ntece cu─şva ca s─â-l vindec de o boal─â: a desc├«nta de deoch─ş. Fig. Caut s─â conving, instruesc pin vorb─â lung─â: e┼ş destul ─ş-am (dativ) desc├«ntat (sa┼ş c├«ntat) sa┼ş l-am desc├«ntat, dar el nu mÔÇÖa ascultat! Vech─ş. Farmec, vr─âjesc. V. boscorodesc.
DESCÎNTA vb. a face, a fermeca, a meni, a ursi, a vrăji, (pop.) a solomoni, (reg.) a boboni, a bosconi, a boscorodi, a rîvni, (prin Transilv.) a pohibi. (Îi ~ cu ulcica.)
desc├ónt├í, desc├ónt, vb. ÔÇô 1. (intranz.) A dezlega de vraj─â. 2. (tranz.) A fermeca, a vr─âji. ÔÇô Lat. *discantare (Pu╚Öcariu, CDDE, Tiktin, DEX, MDA).
desc├ónta, desc├ónt v. t. (er. ÔÇô d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.

Descânta dex online | sinonim

Descânta definitie

Intrare: descânta
descânta verb grupa I conjugarea I