Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru derdelu╚Ö

derdel├║╚Ö1 sn [At: DEX / Pl: ~uri / E: nct] Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu s─âniu╚Ťa Si: s─âniu╚Ö.
derdelúș2 sn vz dârdăuș[1]
DERDEL├Ü╚ś, derdelu╚Öuri, s. n. Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu s─âniu╚Ťa; s─âniu╚Ö. ÔÇô Et. nec.
DERDEL├Ü╚ś, derdelu╚Öuri, s. n. Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu s─âniu╚Ťa; s─âniu╚Ö. ÔÇô Et. nec.
DERDEL├Ü╚ś, derdelu╚Öuri, s. n. (Regional) Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu s─âniu╚Ťa; s─âniu╚Ö. Nu mai d├«rd├«ia nici c├«nd venea la ╚Öcoal─â, nici c├«nd se ducea la derdelu╚Ö. PAS, Z. I 71.
derdelúș s. n., pl. derdelúșuri
derdelúș s. n., pl. derdelúșuri
DERDEL├Ü╚ś ~uri n. Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu s─âniu╚Ťa; s─âniu╚Ö. /Orig. nec.
derde├║╚Ö, derdel├║╚Ö, d├«rdi├║╚Ö, d├«rd├«├ş╚Ö, d├«rd├«├║╚Ö, d├«rn├şu╚Ö, d├«rli├║╚Ö ╚Öi t├órliu╚Ö n., pl. ur─ş (d. a d├«rd├«i, a t├«rn├«i). Munt. ╚ś─âniu╚Ö, locuÔÇÖ unde se las─â copii─ş cu s─âniu╚Ťa la vale. ÔÇô ├Än Trans. (Blaj) d─âd─â├║╚Ö. D├«rdiu╚Ö ╚Öi d├«rd├«i╚Ö ├«n CL. 1920, 520 ╚śI 521. V. d─â─şnu╚Ö.
DERDELU╚ś s. s─âniu╚Ö. (Mergem la ~?)
derdel├║╚Ö, derdelu╚Öuri, s.n. ÔÇô (reg.) Loc ├«n pant─â unde se dau copiii cu sania. ÔÇô Et. nec. (DEX, MDA).
derdel├║╚Ö, -uri, s.n. ÔÇô Loc ├«n pant─â unde se dau copii cu sania. ÔÇô Et. nec. (MDA).

Derdeluș dex online | sinonim

Derdeluș definitie

Intrare: derdeluș
derdeluș substantiv neutru