Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru deposeda

deposeda vt [At: IORGA, L. II, 206 / V: (├«nv) desp~ / Pzi: ~d├ęz / E: fr d├ęposs├ęder] A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept.
DEPOSED├ü, deposedez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. ÔÇô Din fr. d├ęposs├ęder.
DEPOSED├ü, deposedez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept. ÔÇô Din fr. d├ęposs├ęder.
DEPOSED├ü, deposedez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui drept, a lua cuiva st─âp├«nirea pe care o are asupra unui lucru. ├Än 1610, ╚Ť─âranii din ╚Ťinutul Turzii, fiind deposeda╚Ťi de p─âm├«nturile lor, s-au r─âsculat. IST. R.P.R. 229.
deposedá (a ~) vb., ind. prez. 3 deposedeáză
deposed├í vb., ind. prez. 1 sg. deposed├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deposede├íz─â
DEPOSEDÁ vb. a jefui, a prăda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.)
DEPOSED├ü vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. d├ęposs├ęder].
DEPOSED├ü vb. tr. a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. (< fr. d├ęposs├ęder)
A DEPOSED├ü ~├ęz tranz. (persoane) A lipsi de ceva; a priva. /<fr. d├ęposs├ęder
*deposed├ęz v. tr. (fr. de-posseder, d. poss├ęder, a poseda). Scot din posesiune, despo─ş: a deposeda pe cineva de dreptur─ş, de cas─â. Ma─ş rar ╚Öi desp-.
DEPOSEDA vb. a jefui, a pr─âda, (livr.) a spolia, (fig.) a despuia. (L-a ~ de tot ce-a avut.)

Deposeda dex online | sinonim

Deposeda definitie

Intrare: deposeda
deposeda verb grupa I conjugarea a II-a