Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru depilare

depila vt [At: BARBU, I. 86 / Pzi: ~l├ęz / E: fr d├ępiler, lat depilare] 1 A ├«ndep─ârta p─ârul de pe pielea preg─âtit─â pentru t─âb─âcit. 2 A ├«ndep─ârta p─ârul de pe corp sau de pe fa╚Ť─â (smulg├óndu-l sau distrug├óndu-l cu ajutorul razelor R├Ântgen, al unor pensete speciale sau al substan╚Ťelor depilatoare), ├«n scop igienic sau estetic Si: a epila.
depil├íre sf [At: LM / Pl: ~lß║»ri / E: depila] 1 ├Ändep─ârtare a p─ârului de pe pielea preg─âtit─â pentru t─âb─âcit Si: depilat1 (1), depila╚Ťie (1). 2 ├Ändep─ârtare a p─ârului de pe corp sau de pe fa╚Ť─â (prin smulgerea sau distrugerea lui cu ajutorul razelor R├Ântgen, al unor pensete speciale sau al substan╚Ťelor depilatoare), ├«n scop igienic sau estetic Si: depilat1 (2), depila╚Ťie (2), epilare.
DEPIL├ü, depilez, vb. I. 1. Tranz. A ├«ndep─ârta p─ârul de pe pielea preg─âtit─â pentru t─âb─âcit. 2. Tranz. ╚Öi refl. A(-╚Öi) ├«ndep─ârta p─ârul de pe corp sau de pe fa╚Ť─â (smulg├óndu-l sau distrug├óndu-l cu ajutorul razelor Roentgen, al unor pensete speciale sau al substan╚Ťelor depilatoare), ├«n scop igienic sau estetic; a epila. ÔÇô Din fr. d├ępiler, lat. depilare.
DEPIL├üRE, depil─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a depila ╚Öi rezultatul ei; ├«ndep─ârtare a p─ârului de pe piele. ÔÇô V. depila.
DEPIL├ü, depilez, vb. I. Tranz. 1. A ├«ndep─ârta p─ârul de pe pielea preg─âtit─â pentru t─âb─âcit. 2. A ├«ndep─ârta p─ârul de pe corp sau de pe fa╚Ť─â (smulg├óndu-l sau distrug├óndu-l cu ajutorul razelor Roentgen, al unor pensete speciale sau al substan╚Ťelor depilatoare), ├«n scop igienic sau estetic; a epila. ÔÇô Din fr. d├ępiler, lat. depilare.
DEPIL├üRE, depil─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a depila ╚Öi rezultatul ei; ├«ndep─ârtare a p─ârului de pe piele. ÔÇô V. depila.
DEPIL├ü, depilez, vb. I. Tranz. A ├«nl─âtura p─ârul de pe pielea preg─âtit─â pentru t─âb─âcit. ÔÖŽ A ├«nl─âtura p─ârul de prisos de pe corpul omului.
DEPIL├üRE, depil─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a depila; ├«nl─âturarea p─ârului de pe piele.
depilá (a ~) vb., ind. prez. 3 depileáză
depiláre s. f., g.-d. art. depilắrii; pl. depilắri
depil├í vb., ind. prez. 1 sg. depil├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. depile├íz─â
depiláre s. f., g.-d. art. depilării; pl. depilări
DEPILÁ vb. 1. a (se) epila. 2. (TĂBĂCĂRIE) a părui.
DEPIL├üRE s. 1. depila╚Ťie, epilare, epila╚Ťie. (~ a p─ârului de pe picioare.) 2. (T─éB─éC─éRIE) p─âruit.
DEPIL├ü vb. I. tr. A ├«ndep─ârta, a ├«nl─âtura p─ârul de pe piele. [P.i. -lez. / < fr. d├ępiler, cf. it., lat. depilare].
DEPIL├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a depila ╚Öi rezultatul ei; depila╚Ťie. [< depila].
DEPIL├ü vb. tr. a ├«nl─âtura p─ârul de pe piele. ÔŚŐ a ├«ndep─ârta peri╚Öorii de pe pieli╚Ťa unui fruct. (< fr. d├ępiler, lat. depilare)
A DEPIL/├ü ~├ęz tranz. 1) (piei pentru t─âb─âcit) A cur─â╚Ťa de p─âr. 2) (p─âr╚Ťi ale corpului) A lipsi de p─âr ├«n scopuri igienice sau estetice. 3) (p─ârul de pe picioare, fa╚Ť─â etc.) A ├«ndep─ârta ├«n scopuri igienice sau estetice. /<fr. d├ępiler, lat. depilare
*depil├ęz v. tr. (lat. d├ę-pilo, -pil├íre, d. p─şlus, p─âr. V. dep─ârez, p─âr). Zmulg p─âru sa┼ş ├«l fac s─â cad─â de pe corp. ÔÇô ╚śi epilez (lat. e-pilare).
DEPILA vb. 1. a (se) epila. 2. (T─éB─éC─éRIE) a p─ârui.
DEPILARE s. 1. epilare. 2. (T─éB─éC─éRIE) p─âruit.

Depilare dex online | sinonim

Depilare definitie

Intrare: depila
depila verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: depilare
depilare substantiv feminin