Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru deparazitat

deparazita vt [At: DN2 / Pzi: ~t├ęz / E: de(s)- + parazit] A distruge sau a ├«nl─âtura parazi╚Ťii de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice.
deparazitát1 sn [At: MDA ms / E: deparazita] 1 Deparazitare (1). 2 (Spc) Despăduchere. 3 Deparazitare (3).
deparazit├ít2, ~─â a [At: DLR ms / Pl: ~a╚Ťi, ~e / E: deparazita] (D. plante sau animale) 1 De pe care au fost ├«nl─âtura╚Ťi sau distru╚Öi parazi╚Ťii. 2 (Spc) Desp─âducheat2.
DEPARAZIT├ü, deparazitez, vb. I. Tranz. A distruge sau a ├«nl─âtura parazi╚Ťii de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice. ÔÇô De4 + parazit.
DEPARAZIT├ü, deparazitez, vb. I. Tranz. A distruge sau a ├«nl─âtura parazi╚Ťii de pe plante sau de pe animale, prin metode chimice, fizice sau biologice. ÔÇô De4 + parazit.
DEPARAZIT├üT, -─é, deparazita╚Ťi, -te, adj. Cur─â╚Ťat de parazi╚Ťi.
DEPARAZTT├ü, deparazitez, vb. I. Tranz. A cur─â╚Ťa de parazi╚Ťi, a distruge insectele parazite. ÔÖŽ A cur─â╚Ťa plantele cultivate sau terenurile agricole de filoxer─â, mucegaiuri ╚Öi al╚Ťi parazi╚Ťi.
deparazitá (a ~) vb., ind. prez. 3 deparaziteáză
deparazit├í vb., ind. prez. 1 sg. deparazit├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. deparazite├íz─â; ger. deparazit├ónd
DEPARAZITÁ vb. (MED.) a despăduchea.
DEPARAZIT├ü vb. I. tr. A cur─â╚Ťa, a distruge parazi╚Ťii; a desp─âduchea. ÔÖŽ (Agr.) A distruge insectele, ciupercile, mucegaiurile etc. d─âun─âtoare. [< de- + parazit + -a].
DEPARAZIT├ü vb. tr. a distruge parazi╚Ťii de pe plante, animale etc. (< de1- + parazit)
A DEPARAZIT├ü ~├ęz tranz. (├«nc─âperi, plante, animale) A cur─â╚Ťa de microorganisme d─âun─âtoare ╚Öi de organisme parazite. /de + parazit

Deparazitat dex online | sinonim

Deparazitat definitie

Intrare: deparazita
deparazita verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: deparazitat
deparazitat adjectiv