Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru dentist

dent├şst, ~─â smf, a [At: (a. 1826) BV. III, 603 / V: dan~, dand├şst / Pl: ~i╚Öti, ~e / E: fr dentiste, ger Dentist] 1-2 (Medic) specializat in dentistic─â Si: stomatolog.
DENT├ŹST, -─é, denti╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Medic specializat ├«n dentistic─â; stomatolog. ÔÇô Din fr. dentiste, germ. Dentist.
DENT├ŹST, -─é, denti╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f., adj. (Medic) specializat ├«n dentistic─â; stomatolog. ÔÇô Din fr. dentiste, germ. Dentist.
DENT├ŹST, -─é, denti╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f. Medic specializat ├«n tratamentul bolilor de din╚Ťi; stomatolog. ├Äi zv├«rle un ziar lui Sofron, s─â-i treac─â timpul mai u╚Öor, ca un client ├«n sala de a╚Öteptare a denti╚Ötilor. C. PETRESCU, ├Ä. II 232.
!dent├şst s. m., pl. dent├ş╚Öti
!dent├şst─â s. f., g.-d. art. dent├şstei; pl. dent├şste
dent├şst adj. m., s. m., pl. dent├ş╚Öti; f. sg. dent├şst─â, pl. dent├şste
DENT├ŹST s. (MED.) stomatolog.
DENT├ŹST, -─é adj., s.m. ╚Öi f. Specialist (medic, tehnician) ├«n tratarea bolilor de din╚Ťi; stomatolog. [Var. dantist, -─â s.m.f. / < fr. dentiste, cf. germ. Dentist, it. dentista].
DENT├ŹST, -─é s. m. f. medic specialist ├«n stomatologie. (< fr. dentiste, germ. Dentist)
DENT├ŹST ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Medic specializat ├«n boli de din╚Ťi; stomatolog. /<fr. dentiste
dentist m. chirurg care cur─â╚Ť─â, vindec─â sau scoate din╚Ťi.
*dent├şst, -─â s. (fr. dentiste; it. dentista). Medic de din╚Ť─ş.
DENTIST s. (MED.) stomatolog.
a rămâne afiș / bujbe / ca la dentist / cu gura căscată / mască / tablou expr. a fi uluit, a rămâne uimit / uluit.

Dentist dex online | sinonim

Dentist definitie

Intrare: dentist (s.m.)
dentist substantiv masculin
Intrare: dentist (adj.)
dentist adjectiv