Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru dentar

dentár, ~ă a [At: TEODOREANU, M. II, 100 / Pl: ~i, ~e / E: fr dentaire, lat dentarius, -a, -um] 1 Al dinților. 2 Privitor la dinți. 3 De dinți. 4 Care aparține dentistului. 5 Privitor la dentist (1-2). 6 De dentist (1-2).
DENTÁR, -Ă, dentari, -e, adj. 1. De dinte, al dinților, privitor la dinți. 2. De dentist, care aparține dentistului, privitor la dentist. – Din fr. dentaire, lat. dentarius.
DENTÁR, -Ă, dentari, -e, adj. 1. De dinte, al dinților, privitor la dinți. 2. De dentist, care aparține dentistului, privitor la dentist. – Din fr. dentaire, lat. dentarius.
DENTÁR, -Ă, dentari, -e, adj. 1. De dinți, al dinților, referitor la dinți. Nerv dentar. Chirurgie dentară. 2. De dentist, al dentistului. Cabinet dentar. Scaun dentar.
dentár (privitor la dinți) adj. m., pl. dentári; f. dentáră, pl. dentáre
dentár adj. m., pl. dentári; f. sg. dentáră, pl. dentáre
DENTÁR adj. stomatologic. (Cabinet ~.)
DENTÁR, -Ă adj. 1. De dinte, al dinților. 2. De dentist, privitor la dentist. [Cf. fr. dentaire, lat. dentarius].
DENTÁR, -Ă adj. 1. referitor la dinți, al dinților. 2. referitor la dentist. (< fr. dentaire, lat. dentarius)
DENTÁR ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de dinți; propriu dinților. Nerv ~. 2) Care ține de dentist; propriu dentistului. Cabinet ~. /<fr. dentaire
dentar a. privitor la dinți: bulb dentar.
*dentár, -ă adj. (lat. dentarius). Anat. Relativ la dințĭ: nerv dentar, pulpă dentară, medicina dentară.
DENTAR adj. stomatologic. (Cabinet ~.)

Dentar dex online | sinonim

Dentar definitie

Intrare: dentar
dentar adjectiv