Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru demnitar

demnit├ír sm [At: GHICA, C. E. II, 322 / S ╚Öi: (├«nv) dignitar / Pl: ~i / E: fr dignitaire cf demn] ├Änalt func╚Ťionar al statului, al bisericii etc.
DEMNIT├üR, demnitari, s. m. ├Änalt func╚Ťionar al statului. ÔÇô Din fr. dignitaire (dup─â demn).
DEMNIT├üR, demnitari, s. m. ├Änalt func╚Ťionar al statului. ÔÇô Din fr. dignitaire (dup─â demn).
DEMNIT├üR, demnitari, s. m. ├Änalt func╚Ťionar al statului. Am luat ╚Öi eu cuno╚Ötin╚Ť─â de aceste documente prin domnia-sa... mare demnitar ├«n cancelaria Republicii. SADOVEANU, Z. C. 75. Dup─â dric... [veneau] ├«nal╚Ťii demnitari ai statului. MACEDONSKI, O. III 17.
demnitár s. m., pl. demnitári
demnitár s. m., pl. demnitári
DEMNITÁR s. (POL.) (înv.) dregător, ureadnic. (Un înalt ~.)
DEMNIT├üR s.m. ├Änalt func╚Ťionar de stat, persoan─â care de╚Ťine o demnitate important─â. [< fr. dignitaire, dup─â demn].
DEMNIT├üR s. m. ├«nalt func╚Ťionar de stat. (dup─â fr. dignitaire)
DEMNIT├üR ~i m. Persoan─â care de╚Ťine o demnitate; ├«nalt func╚Ťionar de stat. /<fr. dignitaire
demnitar m. persoan─â investit─â cu o demnitate.
*demnit├ír m. (fr. dignitaire ╚Öi infl. de rom. demn). Personagi┼ş investit cu o demnitate. ÔÇô Rar ╚Öi dignitar.
DEMNITAR s. (înv.) dregător, ureadnic. (Un înalt ~.)

Demnitar dex online | sinonim

Demnitar definitie

Intrare: demnitar
demnitar substantiv masculin