Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru demiurg

demi├║rg sm [At: (a. 1843), FM, 2141/24 / V: ~gos / P: ~mi-urg / Pl: ~gi / E: fr d├ęmiurge, lat demiurgus, ngr ╬┤╬Ě╬╝╬╣╬┐¤ů¤ü╬│߯╣¤é] 1 Nume dat ├«n Grecia antic─â me╚Öte╚Öugarilor, c├ónt─âre╚Ťilor, medicilor ╚Öi prezic─âtorilor. 2 Conduc─âtor al unor cet─â╚Ťi antice. 3 Nume dat, ├«n unele concep╚Ťii filozofice, creatorului divin care a f─âurit lumea. 4 (Pex) Principiu activ ╚Öi creator.
DEMI├ÜRG, demiurgi, s. m. Nume dat, ├«n filosofia lui Platon, Creatorului divin care a f─âurit lumea; Creatorul Universului; p. ext. principiu activ ╚Öi creator. [Pr.: -mi-urg] ÔÇô Din lat. demiurgus, fr. demiurge.
DEMI├ÜRG s. m. Nume dat ├«n filosofia lui Platon, creatorului divin care a f─âurit lumea; creatorul universului; p. ext. principiu activ ╚Öi creator. [Pr.: -mi-urg] ÔÇô Din lat. demiurgus, fr. d├ęmiurge.
DEMI├ÜRG s. m. (├Än concep╚Ťiile idealiste) Nume dat pretinsului or├«nduitor al lumii; p. ext. principiu activ ╚Öi creator al lumii, suflet al universului. C─âci a voastre vie╚Ťi cu toate s├«nt ca undele ce curg, Vecinic este numai r├«ul: r├«ul este demiurg. EMINESCU, O. I 157. ÔÇô Pronun╚Ťat: -mi-urg.
!demi├║rg (-mi-urg) s. m., pl. demi├║rgi
demi├║rg s. m. (sil. -mi-urg)
DEMI├ÜRG s.m. 1. Conduc─âtor al anumitor cet─â╚Ťi antice. ÔÖŽ Nume dat ├«n Grecia antic─â me╚Öte╚Öugarilor, precum ╚Öi c├ónt─âre╚Ťilor, medicilor ╚Öi prezic─âtorilor. 2. Creator; principiu activ, f─âuritor al lumii ├«n unele concep╚Ťii filozofice idealiste; (p. ext.) principiu creator. [Pron. -mi-urg. / < fr. d├ęmiurge, it. demiurgo, lat. demiurgus, gr. demiurgos ÔÇô me╚Öte╚Öugar].
DEMI├ÜRG s. m. 1. (la Platon) denumire dat─â divinit─â╚Ťii, ca principiu ra╚Ťional, creator al universului; (p. ext.) principiu creator. 2. conduc─âtor al unor cet─â╚Ťi antice grece╚Öti. (< fr. d├ęmiurge, lat. demiurgus, gr. demiurgos)
DEMI├ÜRG ~gi m. 1) For╚Ť─â supranatural─â, creatoare ╚Öi c├órmuitoare a lumii; divinitate; Dumnezeu. 2) fig. For╚Ť─â creatoare; principiu activ. [Sil. -mi-urg] /<lat. demiurgus, fr. demiurge
Demiurgos m. creatorul lumii (├«n doctrina gnosticilor); b─âtr├ónul Demiurgos se opinte╚Öte ÔÇÖn van. EM.
DEMI- ÔÇ×lume, universÔÇŁ. ÔŚŐ gr. demios ÔÇ×relativ la poporÔÇŁ > fr. d├ęmi-, it. id. > rom. demi-. Ôľí ~urg (v. -urg), s. m., 1. Creator al universului ├«n filozofia platonician─â. 2. Conduc─âtor al unor cet─â╚Ťi antice grece╚Öti.

Demiurg dex online | sinonim

Demiurg definitie

Intrare: demiurg
demiurg substantiv masculin
  • silabisire: -mi-urg