Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1057287:

deménță sf [At: NEGULICI / V: (îvr) ~ție / Pl: ~țe / E: fr démence, lat dementia] 1 Alienație mintală Si: nebunie. 2 (Nob; îlv) A cădea în ~ A înnebuni. 3 Purtare zvăpăiată.

Demență dex online | sinonim

Demență definitie