Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru delictuos

delictuos, ~oas─â a [At: MAIORESCU, D. V, 310 / P: ~tu-os / Pl: ~o╚Öi, ~oase / E: fr d├ęlictueux] 1-2 (D. oameni) Care comite un delict (1-2). 3-4 (D. fapte) Care prezint─â caracterele unui delict (1-2) Si: delictual. 5-6 Care ╚Ťine de un delict (1-2) Si: delictual.
DELICTU├ôS, -O├üS─é, delictuo╚Öi, -oase, adj. (Despre fapte) Care prezint─â caracterele unui delict, care ╚Ťine de delict; delictual. [Pr.: -tu-os] ÔÇô Din fr. d├ęlictueux.
DELICTU├ôS, -O├üS─é, delictuo╚Öi, -oase, adj. (Despre fapte) Care prezint─â caracterele unui delict, care ╚Ťine de delict; delictual. [Pr.: -tu-os] ÔÇô Din fr. d├ęlictueux.
DELICTU├ôS, -O├üS─é, delictuo╚Öi, -oase, adj. Care prezint─â caracterul unui delict, care ╚Ťine de delict. Inten╚Ťie delictuoas─â. Pronun╚Ťat: -tu-os.
delictuós (-tu-os) adj. m., pl. delictuóși; f. delictuoásă, pl. delictuoáse
delictuós adj. m. (sil. -tu-os), pl. delictuóși; f. sg. delictuoásă, pl. delictuoáse
DELICTUÓS adj. v. delictual.
DELICTU├ôS, -O├üS─é adj. Care constituie un delict, de delict; delictual. [Pron. -tu-os. / cf. fr. d├ęlictueux].
DELICTU├ôS, -O├üS─é adj. care constituie un delict; delictual. (< fr. d├ęlictueux)
DELICTU├ôS ~o├ís─â (~├│╚Öi, ~o├íse) 1) Care are caracter de delict. 2) Care ╚Ťine de delict; propriu delictului. [Sil. -tu-os] /<fr. d├ęlictueux
*delictu├│s, -o├ís─â adj. (d. delict; fr. d├ęlictueux). Care are caracteru unu─ş delict: fapt delictuos.
DELICTUOS adj. (JUR.) delictual. (Fapt─â cu caracter ~.)

Delictuos dex online | sinonim

Delictuos definitie

Intrare: delictuos
delictuos adjectiv
  • silabisire: -tu-os