Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru decompensare

decompens├í vtr [At: DN2 / Pzi: ~s├ęz / E: fr d├ęcompenser] 1-2 (A face s─â-╚Öi modifice sau) a-╚Öi modifica starea de echilibru func╚Ťional.
decompens├íre sf [At: DANIELOPOLU, F. N. II, 111/ Pl: ~sß║»ri / E: decompensa] Modificare a st─ârii de echilibru func╚Ťional Si: decompensat1, decompensa╚Ťie.
DECOMPENS├ü, decompensez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi modifice sau a-╚Öi modifica starea de echilibru func╚Ťional. ÔÇô Din fr. d├ęcompenser.
DECOMPENS├üRE, decompens─âri, s. f. Stare de epuizare sau de dep─â╚Öire a resurselor func╚Ťionale ale unui organ bolnav; decompensa╚Ťie. ÔÇô V. decompensa.
DECOMPENS├ü, decompensez, vb. I. Tranz. ╚Öi refl. A face s─â-╚Öi modifice sau a-╚Öi modifica starea de echilibru func╚Ťional. ÔÇô Din fr. d├ęcompenser.
DECOMPENS├üRE, decompens─âri, s. f. Stare de epuizare sau de dep─â╚Öire a resurselor func╚Ťionale ale unui organ bolnav; decompensa╚Ťie. ÔÇô V. decompensa.
decompensá (a ~) vb., ind. prez. 3 decompenseáză
decompensáre s. f., g.-d. art. decompensắrii; pl. decompensắri
decompens├í vb., ind. prez. 1 sg. decompens├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. decompense├íz─â
decompens├íre s. f. Ôćĺ compensare
DECOMPENS├ü vb. I. tr., refl. (Med.) A(-╚Öi) strica starea de echilibru func╚Ťional. [Cf. fr. d├ęcompenser].
DECOMPENS├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) decompensa ╚Öi rezultatul ei; decompensa╚Ťie. ÔÖŽ Stare patologic─â ├«n care tulbur─ârile datorate unui organ bolnav nu pot fi compensate prin activitatea suplimentar─â a p─âr╚Ťilor neafectate sau a unui organ cu func╚Ťiune analog─â. [< decompensa].
DECOMPENS├ü vb. tr., refl. (med.) a(-╚Öi) strica starea de echilibru func╚Ťional. (< fr. d├ęcompenser)
DECOMPENS├üRE s. f. ac╚Ťiunea de a (se) decompensa; decompensa╚Ťie. ÔŚŐ stare patologic─â ├«n care tulbur─ârile datorate unui organ bolnav nu pot fi compensate prin activitatea suplimentar─â a p─âr╚Ťilor neafectate sau a unui organ cu func╚Ťie analoag─â. (< decompensa)
A DECOMPENS├ü ~├ęz tranz. med. A face s─â se decompenseze. /<fr. d├ęcompenser
A SE DECOMPENS├ü m─â ~├ęz intranz. med. A pierde echilibrul func╚Ťional (din cauza ├«mboln─âvirii unui organ); a-╚Öi reduce resursele func╚Ťionale. /<fr. d├ęcompenser

Decompensare dex online | sinonim

Decompensare definitie

Intrare: decompensa
decompensa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: decompensare
decompensare substantiv feminin