declinográf sn [At: LTR2 / Pl: ~e / E: fr déclinographe] Instrument care înregistrează variația declinației magnetice.

DECLINOGRÁF, declinografe, s. n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. – Din fr. déclinographe.

DECLINOGRÁF, declinografe, s. n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. – Din fr. déclinographe.

declinográf (de-cli-no-graf) s. n., pl. declinográfe

declinográf s. n. (sil. -cli-, -graf), pl. declinográfe

DECLINOGRÁF s.n. Instrument care înregistrează variația declinației magnetice. [< fr. déclinographe].

DECLINOGRÁF s. n. declinometru înregistrator. (< fr. déclinographe)

DECLINO- „declinație”. ◊ L. declino, are „a se îndepărta, a se abate” > fr. déclino-, engl. id., germ. deklino- > rom. declino-. □ ~graf (v. -graf), s. n., aparat cu care se măsoară variația declinației magnetice; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument cu care se determină declinația magnetică.