decavá vrt [At: CADE / Pzi: ~véz / E: fr décaver] (Fam) 1-2 (A pierde sau) face pe cineva să piardă toți banii. 3-4 (A da sau) a lua cuiva toți banii. 5-6 (A rămâne sau) a lăsa pe cineva fără un ban. 7-8 (Spc) A (se) ruina la jocuri de noroc.

decavát2, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, CL. 95 / Pl: ~ați, ~e / E: decava] (Fam) 1 Care a pierdut toți banii. 2 Care a dat cuiva toți banii săi. 3 Căruia i s-au luat toți banii. 4-5 (Care a rămas sau) a fost lăsat fără bani. 6 (Spc) Care s-a ruinat la jocuri de noroc.

decavát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: decava] (Fam) 1-7 Decavare (1-7).

DECAVÁ, decavez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A pierde sau a face să piardă toți banii, a da sau a lua (cuiva) toți banii, a rămâne sau a lăsa pe cineva fără un ban, a (se) ruina (la jocul de cărți sau la alte jocuri de noroc). – Din fr. décaver.

DECAVÁT, -Ă, decavați, -te, adj. (Fam.) Care a pierdut toți banii (la joc). – V. decava. Cf. fr. décavé.

DECAVÁ, decavez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A pierde sau a face să piardă toți banii, a da sau a lua (cuiva) toți banii, a rămâne sau a lăsa pe cineva fără un ban, a (se) ruina (la jocul de cărți sau la alte jocuri de noroc). – Din fr. décaver.

DECAVÁT, -Ă, decavați, -te, adj. (Fam.) Care a pierdut toți banii (la joc). – V. decava. Cf. fr. décavé.

DECAVÁ, decavez, vb. I. Tranz. (Franțuzism, folosit mai ales în argoul jucătorilor de cărți) A lăsa pe cineva fără un ban; a ruina, a lăsa lefter. ♦ Refl. A pierde toți banii (mai ales la joc); a cheltui ultimul ban. S-a decavat prefectul. DUMITRIU, B. F. 129.

DECAVÁT, -Ă, decavați, -te, adj. Care a pierdut toți banii mai ales la jocul de cărți, care a rămas lefter. ◊ (Substantivat) Să spunem că tot ce-am avut am pierdut la ruletă și să cerem să ne dea bani de drum păn’la București... Se știe: decavații au dreptul la bani de drum. VLAHUȚĂ, CL. 95.

decavá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 decaveáză

decavá vb., ind. prez. 1 sg. decavéz, 3 sg. și pl. decaveáză

DECAVÁ vb. v. calici, ruina, sărăci, scăpăta.

DECAVÁT adj. v. ruinat, sărăcit, scăpătat.

DECAVÁ vb. I. tr., refl. (Fam.) A lua (cuiva) toți banii, a face să-și piardă sau a pierde toți banii, a (se) ruina (la jocul de cărți). [< fr. décaver].

DECAVÁ vb. tr., refl. (fam.) a pierde sau a face să-și piardă toți banii, a (se) ruina (la jocul de cărți). (< fr. décaver)

decavá (decavéz, decavát), vb. – A curăța, a pierde toți banii la joc. Fr. décaver. Termen de joc. – Der. decavat, s. m. (persoană care a pierdut totul la joc; sărman, om sărac).

A DECAVÁ ~éz tranz. fam. A face să se decaveze. /<fr. décaver

A SE DECAVÁ mă ~éz intranz. fam. (despre persoane) A pierde toți banii (la jocurile de noroc); a deveni sărac. /<fr. décaver

*decavéz v. tr. (fr. dé-caver, d. cave, sumă de banĭ pe care jucătoru și-o pune înainte, d. caver, care vin d. it. cavare, a scobi, adică „a scoate banĭ la joc”, lat. cavare, a scobi, cavus, cav). Fam. Rasolesc, lefteresc, ĭaŭ cuĭva toțĭ baniĭ la joc.

decava vb. v. CALICI. RUINA. SĂRĂCI. SCĂPĂTA.

decavat adj. v. RUINAT. SĂRĂCIT. SCĂPĂTAT.

decava, decavez I. v. t. a da sau a lua cuiva toți banii (la un joc de noroc) II. v. r. a se ruina (la jocurile de noroc)