Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
debusola vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr déboussoler] (Frm; liv) A dezorienta.
debusolát2, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ați, ~e / E: debusola] (Liv) Dezorientat2.
DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) dezorienta. – Din fr. déboussoler.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DEBUSOLÁT, -Ă, debusolați, -te, adj. Dezorientat. – V. debusola.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DEBUSOLÁ, debusolez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A dezorienta. – Din fr. déboussoler.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
DEBUSOLÁT, -Ă, debusolați, -te, adj. Dezorientat. – V. debusola.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
*debusolá (a ~) vb., ind. prez. 3 debusoleáză
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
debusolát adj. m., pl. debusoláți; f. debusolátă, pl. debusoláte
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
debusolá vb., ind. prez.1 sg. debusoléz, 3 sg. și pl. debusoleáză
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
debusolát adj. m., pl. debusoláți; f. sg. debusolátă, pl. debusoláte
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
DEBUSOLÁ vb. v. deruta, descumpăni, dezorienta, încurca, zăpăci.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
DEBUSOLÁT adj. v. derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
DEBUSOLÁ vb. tr. a dezorienta. (< fr. déboussoler)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
DEBUSOLÁT, -Ă adj. descumpănit, dezorientat. (< fr. déboussolé)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A DEBUSOLÁ ~éz tranz. fam. A face să se debusoleze; a dezorienta. /<fr. déboussoler
- sursa: NODEX 2002
- permalink
A SE DEBUSOLÁ mă ~éz intranz. A pierde simțul orientării; a se dezorienta. /<fr. déboussoler
- sursa: NODEX 2002
- permalink
debusolát, -ă adj. (livr.) Dezorientat ◊ „Mulți din cei pe care «societatea de consum» îi aruncă în brațele mizeriei și disperării, mulți din cei debusolați, tineri și vârstnici lipsiți de orice perspectivă în viață, ființe omenești ajunse pe treapta cea mai de jos a decăderii fizice și psihice, narcotici, alcoolici, își găsesc refugiul pe Bowery [...]” Sc. 22 V 77 p. 6. ◊ „Mai sunt, într-adevăr, și debusolați ai timpului liber, tineri pe care orice inițiativă sau perspectivă îi găsește nepregătiți.” I.B. 21 XII 79 p. 1; v. și Sc. 16 XI 79 p. 4 (din fr. déboussolé; PR 1961; DN3)
Debusolat dex online | sinonim
Debusolat definitie
Intrare: debusola
debusola verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: debusolat
debusolat adjectiv
