Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru de╚Öuchetur─â

deșuchetúră sf [At: M. I. CARAGIALE, C. 62 / Pl: ~ri / E: deșucheat + -ură] (Pfm) 1 Faptă deșucheată (3) Si: imoralitate. 2 (Dep) Tânăr imoral.
DE╚śUCHET├ÜR─é, de╚Öucheturi, s. f. (Rar) Fapt─â de╚Öucheat─â. ÔÇô De╚Öucheat + suf. -ur─â.
DE╚śUCHET├ÜR─é, de╚Öucheturi, s. f. (Rar) Fapt─â de╚Öucheat─â. ÔÇô De╚Öucheat + suf. -ur─â.
DE╚śUCHET├ÜR─é, de╚Öucheturi, s. f. (Rar) Fapt─â de╚Öucheat─â, fapt─â de om ╚Ťicnit; ╚Ťicneal─â. De╚Öucheturile lui, oricare ar fi fost, ajunseser─â s─â par─â la d├«nsul... fire╚Öti. M. I. CARAGIALE, C. 62.
deșuchetúră (rar) s. f., g.-d. art. deșuchetúrii; pl. deșuchetúri
deșuchetúră s. f., g.-d. art. deșuchetúrii; pl. deșuchetúri

Deșuchetură dex online | sinonim

Deșuchetură definitie

Intrare: deșuchetură
deșuchetură substantiv feminin