dam n., pl. urĭ (turc. dam, acoperemînt, casă mare). Dobr. Grajd nepodit. Munt. Hardughie, casă enormă. Munt. Vest. Bordeĭ în care ĭernează bivoliĭ. Suc. Șură mică în dosu caseĭ, chiler (rev. I. Crg. 2, 60). V. nam.