Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru d─âltui

dăltui vt [At: PONTBRIANT, D. / P: ~tu-i / Pzi: ~esc / E: daltă + -ui] 1 (C.i. materiale dure) A prelucra cu dalta. 2 (Spc) A sculpta. 3 (Liv; c.i. o imagine artistică, o figură etc.) A reprezenta în relief prelucrând (prin cioplire) un material dur.
D─éLTU├Ź, d─âltuiesc, vb. IV. Tranz. A lucra (t─âind, cioplind, scobind etc.) un obiect, un material etc. cu dalta. ÔÇô Dalt─â + suf. -ui.
D─éLTU├Ź, d─âltuiesc, vb. IV. Tranz. A lucra (t─âind, cioplind, scobind etc.) un obiect, un material etc. cu dalta. ÔÇô Dalt─â + suf. -ui.
D─éLTU├Ź, d─âltuiesc, vb. IV. Tranz. A lucra, a scobi, a sculpta, a ciopli, a t─âia cu dalta. Sus, ultimul burlan, mare ╚Öi gros, masiv, era d─âltuit de-a dreptul ├«n st├«nca de calcar. MIHALE, O. 511. ├Än cap─âtul de apus sta j├«l╚Ťul domnului, mai larg, mai bogat ╚Öi d─âltuit cu ├«nflorituri. SADOVEANU, O. VII 109.
d─âltu├ş (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. d─âltui├ęsc, imperf. 3 sg. d─âltui├í; conj. prez. 3 s─â d─âltui├ísc─â
d─âltu├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. d─âltui├ęsc, imperf. 3 sg. d─âltui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. d─âltui├ísc─â
A D─éLTU├Ź ~i├ęsc tranz. (obiecte, materiale) 1) A lucra cu dalta, fason├ónd. 2) A lucra cu mult─â migal─â, cu grij─â. [Sil. -tu-i] /dalt─â + suf. ~ui
d─âltu├Č v. a scobi sau t─âia cu dalta.
d─âltu─ş├ęsc v. tr. (d. dalt─â; vsl. dlatiti). C─şoplesc cu dalta, sculptez, gravez or─ş cizelez: marmora d─âltuit─â (ChN. I, 62).

D─âltui dex online | sinonim

D─âltui definitie

Intrare: d─âltui
d─âltui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a