dâmbușor definitie

8 definiții pentru dâmbușor

dâmbușór sn [At: V. ROM. noiembrie, 1953, 155 / Pl: ~oare / E: dâmb + -ușor] 1-6 (Șhp) Dâmbuleț (1-6).
DÂMBUȘÓR, dâmbușoare, s. n. Dâmbuleț. – Dâmb + suf. -ușor.
DÂMBUȘÓR, dâmbușoare, s. n. Dâmbuleț. – Dâmb + suf. -ușor.
DÎMBUȘÓR, dîmbușoare, s. n. Dîmbuleț. Se aruncau în cea dintîi scobitură de teren, după un dîmbușor sau pe loc întins și trăgeau. V. ROM. noiembrie 1953, 155. Soldații se mutau din gropile frontului pe dîmburi și pe dîmbușoare. CAMILAR, N. I 370.
dâmbușór s. n., pl. dâmbușoáre
dâmbușór s. n., pl. dâmbușoáre
DÂMBUȘÓR s. (GEOGR.) dâmbuleț.
DÎMBUȘOR s. (GEOGR.) dîmbuleț.

dâmbușor dex

Intrare: dâmbușor
dâmbușor substantiv neutru