Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru curățitoare

curățitor, ~oare smf, a [At: ANON. CAR. / V: ~iu / Pl: ~oare / E: curăți] 1-16 Curățător (1-16).
CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor.
CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor.
CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj. Care curăță, purificator.
curățitoáre (mașină) s. f., g.-d. art. curățitórii; pl. curățitóri
curățitór1 adj. m., pl. curățitóri; f. sg. și pl. curățitoáre
curățitór2 (aparat) s. n., pl. curățitoáre
curățitoáre (mașină) s. f., g.-d. art. curățitórii; pl. curățitóri
curățitór adj. m., pl. curățitóri; f. sg. și pl. curățitoáre
curățitór (aparat) s. n., pl. curățitoáre
CURĂȚITOÁRE ~óri f. Mașină sau instalație pentru înlăturarea corpurilor străine dintr-un material (granular, pulverulent etc.). /a curăța + suf. ~toare
CURĂȚITÓR1 ~oáre n. Aparat care servește la curățare. ~ de parafină. /a curăța + suf. ~tor
CURĂȚITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care curăță. /a curăța + suf. ~tor
curățitor a. și m. care curăță, care scoate petele: curățitor de haine.
curățitór, -oáre adj. și s. Care curăță: curățitor de haĭne, de ghete. V. văxuitor.
curățitór-sablatór s. m. Muncitor care curăță și netezește piesele mecanice cu un jet de nisip ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, rectificatori, curățitori-sablatori, vulcanizatori, ungători, ascuțitori scule, debitator materiale, mașiniști pod rulant cu autorizație I.S.C.I.R., sculer S. D. V., zidari șamotori, primitori distribuitori.” I.B. 16 III 74 p. 4; v. și turnător-formator (din curățitor + sablator)

Curățitoare dex online | sinonim

Curățitoare definitie

Intrare: curățitoare
curățitoare substantiv feminin
Intrare: curățitor
curățitor adjectiv substantiv neutru