16 definiții pentru curățitoare
curățitor, ~oare smf, a [At: ANON. CAR. / V: ~iu / Pl: ~oare / E: curăți] 1-16 Curățător (1-16). CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj.,
s. f.,
s. n. 1. Adj. Care curăță.
2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc.
3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor.
4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. –
Curăți +
suf. -tor. CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj.,
subst. 1. Adj. Care curăță.
2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc.
3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor.
4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. –
Curăți +
suf. -tor. CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj. Care curăță, purificator.
curățitoáre (mașină)
s. f.,
g.-d. art. curățitórii; pl. curățitóri curățitór1 adj. m.,
pl. curățitóri; f. sg. și
pl. curățitoáre curățitór2 (aparat)
s. n.,
pl. curățitoáre curățitoáre (mașină) s. f., g.-d. art. curățitórii; pl. curățitóri curățitór adj. m., pl. curățitóri; f. sg. și pl. curățitoáre curățitór (aparat) s. n., pl. curățitoáre CURĂȚITOÁRE ~óri f. Mașină sau instalație pentru înlăturarea corpurilor străine dintr-un material (granular, pulverulent etc.). /a curăța + suf. ~toare CURĂȚITÓR1 ~oáre n. Aparat care servește la curățare. ~ de parafină. /a curăța + suf. ~tor CURĂȚITÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care curăță. /a curăța + suf. ~tor curățitor a. și m. care curăță, care scoate petele:
curățitor de haine. curățitór, -oáre adj. și s. Care curăță:
curățitor de haĭne, de ghete. V.
văxuitor. curățitór-sablatór s. m. Muncitor care curăță și netezește piesele mecanice cu un jet de nisip ◊ „De asemenea, angajează oțelari, forjori, termiști-tratamentiști, turnători-formatori, rectificatori, curățitori-sablatori, vulcanizatori, ungători, ascuțitori scule, debitator materiale, mașiniști pod rulant cu autorizație I.S.C.I.R., sculer S. D. V., zidari șamotori, primitori distribuitori.” I.B. 16 III 74 p. 4; v. și turnător-formator (din curățitor + sablator) Curățitoare dex online | sinonim
Curățitoare definitie
Intrare: curățitoare
curățitoare substantiv feminin
Intrare: curățitor
curățitor adjectiv substantiv neutru