Dicționare ale limbii române

2 intrări

15 definiții pentru cumătrie

cumătrie sf vz cumetrie
cumătrie sf vz cumetrie
cumetrie sf [At: PRAV. 859 / V: (Mol) ~măt~ / Pl: ~ii / E: cumătru + -ie] 1 Relație de înrudire între cumetri (sau cumetre). 2 (Mol; îe) A strica ~ia A rupe prietenia cu cineva. 3 (Pex) Calitatea de cumătru. 4 Petrecerea de botez. 5 (Fam; îs) ~ grasă (sau ~ în genunchi) Ospăț la botez, cu lăutari, la care ia parte și preotul. 6 (Fam; pex) Petrecere mare.
CUMĂTRÍE s. f. v. cumetrie.
CUMETRÍE, cumetrii, s. f. (Pop.) 1. Relație de înrudire între cumetri sau cumetre; calitatea de cumătru sau de cumătră. 2. Petrecerea, ospățul de la botez. [Var.: (reg.) cumătríe s. f.] – Cumătru + suf. -ie.
CUMĂTRÍE s. f. v. cumetrie.
CUMETRÍE, cumetrii, s. f. (Pop.) 1. Relație de înrudire între cumetri sau cumetre; calitatea de cumătru sau de cumătră. 2. Petrecerea, ospățul de la botez. [Var.: (reg.) cumătríe s. f.] – Cumătru + suf. -ie.
CUMĂTRÍE s. f. v. cumetrie.
CUMETRÍE, cumetrii, s. f. (Popular) 1. Relație de înrudire între cumetri; calitatea de cumătru sau de cumătră. 2. Petrecerea, ospățul de la botez (dat în cinstea nașilor). (Atestat în forma cumătrie) Povestea asta o spunea uneori Nechifor Lipan la cumătrii și nunți, la care, în vremea iernii, era nelipsit. SADOVEANU, B. 7. Cumătria fu... plină de bunătăți, căci moșnegii se țineau bine. ȘEZ. II 200. – Variantă: (Mold.) cumătríe s. f.
cumetríe (pop.) (-me-tri-) s. f., art. cumetría, g.-d. art. cumetríei; pl. cumetríi, art. cumetríile
cumetríe s. f. (sil. -tri-), art. cumetría, g.-d. art. cumetríei; pl. cumetríi, art. cumetríile
CUMETRÍE ~i f. 1) Petrecere, ospăț care se organizează după botez. 2) Relații de rudenie între cumetri. ◊ A strica ~a cu cineva a se supăra cu cineva. [Art. cumetria; G.-D. cumetriei; Sil. -tri-e] /cumătru + suf. ~ie
cumetrie f. 1. calitatea cumătrului și raportul între cumetri; 2. un fel de încuscrire prin căsătorie între rudele bărbatului și ale femeii; 3. fam. masă făcută după ce nașul scaldă copilul de curând botezat; 4. petrecerea făcută împreună cu alții.
cumătríe (nord) și cumetrie f. (d. cumătru). Calitatea de a fi cumătru. Raportu dintre cumetri. Masă, ospăț între cumetrĭ după botez. Chef cu mîncare și băutură.
CUMETRIE s. botez.

Cumătrie dex online | sinonim

Cumătrie definitie

Intrare: cumetrie
cumătrie
cumetrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-
Intrare: cumătrie
cumătrie