Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1082307:

cositór2, ~oáre [At: GHICA, S. 537 / V: ~sất~, (reg) ~stoáră, coștioáră / Pl: ~i, ~oáre / E: cosi + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care cosește (1). 3 a (Fig; înv) Ucigător. 4 sn Loc bun de cosit (1) Si: fânaț. 5 sf (La românii din Serbia; îf costoară, coștioară) Coasă. 6 sf Mașină de cosit1 (1). 7 smf Animal care se cosește (5).

Cositor dex online | sinonim

Cositor definitie

Creare CV Creare CV