Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 1082306:
cositór1 sns [At: LEX. MARS. 247 / V: (reg) ~sot~, -st~, ~stóriu, cus~, cusot~, cust~, cusut~ / E: vsl кocитepъ] 1 Metal alb-argintiu, maleabil, mai ușor decât plumbul, folosit la spoirea vaselor de aramă Si: staniu. 2 Staniu în aliaj cu cuprul, folosit la fabricarea veselei Si: bronz.
Cositor dex online | sinonim
Cositor definitie
