18 definiții pentru cooperativizare
cooperativiza vt [At: DN3 / Pzi: ~zéz / E: cooperativ + -iza] A supune cooperativizării (1). cooperativizáre sf [At: DN3 / Pl: ~zắri / E: cooperativiza] 1 Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative (1). 2 (Iuz; îs) ~a agriculturii Organizare a țăranilor în unități agricole cooperatiste (1). COOPERATIVIZÁ, cooperativizez,
vb. I.
Tranz. A supune procesului de cooperativizare. – Din
cooperativizare (derivat regresiv).
COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări,
s. f. Proces
de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire forțată a țărănimii în cooperative agricole de producție, în România, între 1949 și 1962. – Din
cooperativă. COOPERATIVIZÁ, cooperativizez,
vb. I.
Tranz. A supune procesului de cooperativizare. – Din
cooperativizare (derivat regresiv).
COOPERATIVIZÁRE, cooperativizări,
s. f. Proces de unire treptată a micilor producători în cooperative. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în unități agricole cooperatiste. – Din
cooperativă. cooperativizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 cooperativizeáză
cooperativizáre s. f.,
g.-d. art. cooperativizắrii;
pl. cooperativizắri
cooperativizá vb. (sil. co-o-), ind. prez. 1 sg. cooperativizéz, 3 sg. și pl. cooperativizeáză cooperativizáre s. f. (sil. co-o-), g.-d. art. cooperativizării; pl. cooperativizări COOPERATIVIZÁ vb. (ieșit din uz) a (se) colectiviza. COOPERATIVIZÁRE s. (ieșit din uz) colectivizare. COOPERATIVIZÁ vb. I. tr. A da un caracter cooperatist, a uni în cooperative. [Pron. co-o-. / cf. fr. coopérativiser].
COOPERATIVIZÁRE s.f. Acțiunea de a cooperativiza. ◊ (În trecut) Cooperativizarea agriculturii = procesul de atragere a țărănimii în diverse forme ale cooperației în producția agricolă. [<
cooperativiza].
COOPERATIVIZÁ vb. tr. a uni în cooperative pe micii producători. (< fr. coopérativiser)
COOPERATIVIZA vb. (ieșit din uz) a (se) colectiviza. (Țăranii s-au ~.) COOPERATIVIZARE s. (ieșit din uz) colectivizare. COOPERATIVIZÁRE (< cooperativă) s. f. Proces de unire a micilor producători în cooperative. ◊ Cooperativizarea agriculturii = unire a țărănimii în cooperative agricole de producție. În România, între 1949 și 1962, a avut loc o c.a. forțată; în această perioadă zeci de mii de țărani au fost arestați, închiși sau trimiși la muncă forțată, înregistrîndu-se numeroase victime. Cooperativizare dex online | sinonim
Cooperativizare definitie
Intrare: cooperativiza
cooperativiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: cooperativizare
cooperativizare substantiv feminin