CONTRAVÉNȚIE s.f. 1. (Jur.) Violare a legii penale, pedepsită cu amendă și închisoare pe termen scurt. 2. (P. ext.) Călcare a unei legi, a unei dispoziții oficiale etc., care se sancționează cu o pedeapsă ușoară (amendă sau recluziune de foarte scurtă durată). [Gen. -iei, var. contravențiune s.f. / cf. fr. contravention, it. contravvenzione].