contént, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 124 / Pl: ~nți, ~e / E: lat contentus] (Ltm) Mulțumit.

CONTÉNT, -Ă, contenți, -te, adj. (Livr.) Mulțumit, satisfăcut. – Din lat. contentus.

CONTÉNT, -Ă, contenți, -te, adj. (Latinism) Mulțumit, satisfăcut. – Din lat. contentus.

contént (livr.) adj. m., pl. conténți; f. conténtă, pl. conténte

contént adj. m., pl. conténți; f. sg. conténtă, pl. conténte

CONTÉNT, -Ă adj. (Latinism) Mulțumit, satisfăcut. [< lat. contentus, cf. fr. content].

CONTÉNT, -Ă adj. mulțumit, satisfăcut. (< lat. contentus)