Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1075368:

contempláre sf [At: SANDU-ALDEA, SĂM. VI, 469 / Pl: ~lắri / E: contempla] 1 Atitudine de meditație sau de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active Si: contemplație. 2 (Îs) ~ vie Percepere nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor naturii.

Contemplare dex online | sinonim

Contemplare definitie