conservánt, ~ă [At: DEX² / Pl: ~nți, ~e / E: ~serva + -ant] 1 a Care conservă (1). 2 sn Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură.

CONSERVÁNT, -Ă, conservanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conservă, care păstrează. 2. S. n. Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. – Conserva + suf. -ant.

CONSERVÁNT, -Ă, conservanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conservă, care păstrează. 2. S. n. Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. – Conserva + suf. -ant.

conservánt¹ adj. m., pl. conservánți; f. conservántă, pl. conservánte

!conservánt² s. m., pl. conservánți

conservánt adj. m., pl. conservánți; f. sg. conservántă, pl. conservánte

conservánt s. n., pl. conservánte

CONSERVÁNT, -Ă adj. Care conservă, păstrează; conservativ. // s.m. Substanță folosită pentru a împiedica fermentarea produselor obținute din fructe sau din legume. [Cf. fr. conservant].

CONSERVÁNT, -Ă I. adj. care conservă; conservativ. II. s. m. substanță antiseptică, pentru conservarea unor produse alimentare. (< fr. conservant)

CONSERVÁNT¹ ~tă (~ți, ~te) Care conservă; care păstrează. /a conserva + suf. ~ant

CONSERVÁNT² ~e n. Substanță întrebuințată pentru a împiedica descompunerea produselor organice. ~ alimentar. /a conserva + suf. ~ant