Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 573978:

*1) compléct n., pl. urĭ și e (din cuplet, cum s’a zis întîĭ, adică „păreche” [supt infl. luĭ complect 2], că, în ainte de introducerea dansurilor în păreche, Româniĭ nu dansaŭ de cît hora, care e maĭ cuviincĭoasă. V. cuplet). Munt. Pop. Bal de mahala.

Complecta dex online | sinonim

Complecta definitie