citólă sf [At: DEX2 / Pl: ~le / E: fr citole] Instrument medieval cu coarde, de forma migdalei și cu gâtul scurt.

CITÓLĂ, citole, s. f. Instrument medieval cu coarde de forma migdalei și cu gâtul scurt. – Din fr. citole.

CITÓLĂ, citole, s. f. Instrument medieval cu coarde de forma migdalei și cu gâtul scurt. – Din fr. citole.

CITÓLĂ s.f. Instrument medieval cu coarde, de formă alungită și cu gâtul scurt. [< fr. citole].

CITÓLĂ s. f. instrument medieval cu coarde ciupite, alungit și cu gâtul scurt. (< fr. citole)

citola (cuv. it.; fr. citole, cistre; germ. Sister; engl. cittern), instrument cordofon medieval, cu corpul plat de forma migdalei. Cele 4-12 perechi de coarde metalice erau ciupite cu degetele sau cu ajutorul unui plectru*. Specific pentru aceste instr. era așezarea cordarului* pe partea inferioară a corpului, pe eclisă. Tipurile mari (germ. Erzsister) dispuneau și de coarde burdon (II, 2). Cu predilecție a fost utilizat un tip de dimensiune mai mică, citarino (it.; germ. Cithrinchen).