Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 327878:

CÍNIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de cinism; propriu cinismului. Om ~.Filozofie ~că doctrină filozofică antică care propovăduia revenirea la natură, respingând normele și convențiile sociale și morale. /<fr. cynique, lat. cynicus

Cinic dex online | sinonim

Cinic definitie