CHEÁG, cheaguri, s. n. 1. Ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor tinere, care are proprietatea de a închega cazeina din lapte. ♦ Una din cele patru despărțituri ale stomacului rumegătoarelor, din care se extrage cheagul (1). 2. Masă gelatinoasă roșie care se formează prin închegarea sângelui. 3. Fig. Fond inițial al unei averi mai mari. ◊ Expr. A prinde cheag = a începe să se îmbogățească, a se îmbogăți. A avea cheag = a fi bogat – Lat. *clagum (= coagulum).