CEAM, ceamuri, s. n. (Învechit și arhaizant) Corabie de transport (pe Dunăre). Încă din primăvară au prins a trece în sus ceamuri turcești, cu poveri pentru cetățile Dunării. Duc ba orz și grîu, ba seu și pastramă, ba vite pe picioare. SADOVEANU, F. J. 650. Vorbind așa, au ajuns la malul fluviului și s-au uitat o vreme cum trec ceamuri și corăbii. SADOVEANU, D. P. 95.