CASTANÍU, -ÍE, castanii, adj. (Despre părul oamenilor sau, mai rar, al unor animale) De culoarea castanei, cafeniu; (rar despre ochi) căprui. Ai părul castaniu, cum îl avea bunica. STANCU, C. 135. Ai văzut o dată pe un domn cu pălărie mare, cu lavalieră neagră, cu mustață scurtă, castanie. PAS, Z. I 286. Îi rămăseseră tot frumoși ochii mari castanii. SADOVEANU, M. C. 62.