casier, ~ă smf [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 246 / V: (înv) ~sar, ~sariu, ~ssariu / P: ~si-er / Pl: ~i, ~e / E: it cassiere] Persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau într-o instituție.

casieríță sf [At: DA / Pl: ~țe / E: casier + -iță] Casieră.

CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și f. Persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau într-o instituție. [Pr.: -si-er] – Din it. cassiere.

CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și f. Persoană care are în sarcina sa casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și păstrarea hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau într-o instituție. [Pr.: -si-er] – Din it. cassiere.

CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și f. Persoană care are în seamă casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și a hîrtiilor de valoare într-o întreprindere sau instituție. Un casier dispăruse după ce-l înșelase c-o mare sumă de bani. BART, E. 171. – Pronunțat: -si-er.

CASIÉR, -Ă, casieri, -e, s. m. și f. Persoană care are în seamă casa de bani, distribuirea și încasarea banilor și a hârtiilor de valoare într-o întreprindere sau o instituție. [Pr.: -si-er] – It. cassiere.

casiér (-si-er) s. m., pl. casiéri

casiéră (-si-e-) s. f., g.-d. art. casiérei; pl. casiére

casiér s. m. (sil. -si-er), pl. casiéri

casiéră s. f. (sil. -si-e-), g.-d. art. casiérei; pl. casiére

CASIÉR s. (Transilv.) sămădău, (înv.) cheltuitor. (~ul face sau încasează plățile.)

CASIÉRĂ s. casieriță.

CASIÉR, -Ă s.m. și f. Persoană care îngrijește de operațiile de casă și de casa de bani într-o întreprindere, într-o instituție etc. [Pron. -si-er. / cf. fr. cassier, it. cassiere].

CASIÉR, -Ă s. m. f. persoană care efectuează operații de casă(2) într-o întreprindere sau instituție. (< it. cassiere)

CASIÉR ~ă (~i, ~e) m. și f. Lucrător specializat în efectuarea operațiilor de casă. ~-controlor. [Sil. -si-er] /<it. cassiere

cassier m. cel ce ține cassa de bani a unui stabiliment.

*casiér m. (it. cassiere, d. cassa, casă, ladă de banĭ; fr. caissier. V. casă). Persoană care ține casa de banĭ, incasează saŭ cheltuĭește baniĭ uneĭ societățĭ, prăvăliĭ ș. a. – Fem. casieriță (maĭ rar casieră), pl. e.

CASIER s. (Transilv.) sămădău, (înv.) cheltuitor. (~ face sau încasează plățile.)

CASIERĂ s. casieriță.

CASIERIȚĂ s. casieră.