carminá [At: CĂLINESCU, E. O. I, 63 / Pzi: ~néz / E: carmin] 1 vt A vopsi în culoarea carminului. 2-3 vtr (Nob) A (se) farda.

carminá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carmineáză

CARMINÁ vb. I. tr. (Rar) A colora, a vopsi în carmin. [< fr. carminer].

Carmina Burana (cuv. lat. med., „cântece bavareze”), grup de cântece medievale, cu texte studențești laice, datorate unor autori anonimi (v. goliardici, canti). Compozitorul contemporan germ. Orff, inspirat de câteva vechi notații de C., a scris cantata omonimă de o deosebită popularitate.