carburant definitie

12 definiții pentru carburant

carburánt sm [At: IOANOVICI, TEHN. 11 / Pl: ~nți / E: fr carburant] Combustibil lichid folosit la motoarele cu explozie.
CARBURÁNT, carburanți, s. m. Combustibil lichid folosit la motoarele cu ardere internă. – Din fr. carburant.
CARBURÁNT, carburanți, s. m. Combustibil lichid folosit la motoarele cu explozie. – Din fr. carburant.
CARBURÁNT, carburanți, s. m. Combustibil lichid folosit la motoarele cu explozie. Benzina ușoară este un carburant.
CARBURÁNT, carburanți, s. m. Combustibil lichid folosit la motoarele cu explozie. – Fr. carburant.
carburánt s. m., pl. carburánți
carburánt s. m., pl. carburánți
CARBURÁNT s.m. Combustibil lichid întrebuințat la motoarele cu explozie. [< fr. carburant].
CARBURÁNT s. m. combustibil lichid, volatil, la motoarele cu ardere internă. (< fr. carburant)
CARBURÁNT ~ți m. Combustibil lichid volatil, care, în amestec cu aerul, este folosit la alimentarea motoarelor cu ardere internă. /<fr. carburant
*carburánt n., pl. e (d. carburez). Chim. Orĭ-ce amestec care poate alimenta un carburator.
CARBURANT componenta lichidă, în general, a unui combustibil, care arde în prezența unui: comburant (v.) în camera de ardere a unui motor cu reacție sau rachete. În motoarele de tip clasic se folosește benzina de aviație, în cele aeroreactive – petrolul de aviație, iar în motoarele-rachetă cei mai utilizați carburanți lichizi sunt: hidrocarburile, amoniacul, hidrazinele, boranii, alcoolii, eterii, aminele, hidrogenul lichid etc.

carburant dex

Intrare: carburant
carburant substantiv masculin