carboniza definitie

15 definiții pentru carboniza

carbonizá vtr [At: DA / Pzi: ~zéz / E: fr carboniser] 1-2 (D. cărbuni) A (se) descompune termic în absența oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen. 3-4 (D. lemne) A (se) preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer. 5-6 (D. alte materii organice) A (se) descompune (prin ardere).
CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser.
CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre cărbuni) A se descompune termic în lipsa oxigenului din aer sau în prezența unei cantități insuficiente de oxigen; (despre lemne) a se preface în cărbuni (prin ardere) în prezența unei cantități mici de aer; (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Din fr. carboniser.
CARBONIZÁ, carbonizez, vb. I. Refl. A se preface în cărbuni (prin ardere). Lemnul s-a carbonizat. ▭ În mirosul de rășină și de carne carbonizată... păstorii începură să adune vitele. BOGZA, C. O. 36.
CARBONIZÁ, pers. 3 carbonizează, vb. I. Refl. (Despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere); (despre alte materii organice) a se descompune (prin ardere). – Fr. carboniser.
carbonizá (a ~) vb., ind. prez. 3 carbonizeáză
carbonizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carbonizeáză
CARBONIZÁ vb. (rar) a (se) tăciuna.
CARBONIZÁ vb. I. refl. A se preface în cărbuni (prin ardere); a se face scrum. [< fr. carboniser].
CARBONIZÁ vb. refl. 1. (despre cărbuni) a se descompune termic în absența oxigenului din aer. 2. (despre lemne) a se transforma în cărbuni (prin ardere); (despre substanțe organice) a se face scrum. (< fr. carboniser)
A CARBONIZÁ ~éz tranz. A face să se carbonizeze. /<fr. carboniser
A SE CARBONIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre substanțe) A se transforma în carbon. 2) (despre lemne) A se preface în cărbuni (prin ardere). 3) (despre materii organice) A se descompune sub acțiunea unei surse puternice de căldură. /<fr. carboniser
carbonizà v. a preface în cărbune.
*carbonizéz v. tr. (fr. carboniser). Prefac în cărbune saŭ în scrum.
CARBONIZA vb. (rar) a (se) tăciuna.

carboniza dex

Intrare: carboniza
carboniza verb grupa I conjugarea a II-a