cantalúp sm [At: PAMFILE, A. R. 175 / V: ~lóș / Pl: ~i / E: fr cantaloup] Varietate de pepene galben cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii și cu miezul aromat.

CANTALÚP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii, și cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup.

CANTALÚP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii, și cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup.

CANTALÚP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben cu coajă groasă și dungată și cu miez aromat (Cucumis melo ).

CANTALÚP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben cu coaja groasă, dungată și cu miezul aromat. – Fr. cantaloup (< it.).

cantalúp s. m., pl. cantalúpi

cantalúp s. m., pl. cantalúpi

CANTALÚP s. v. pepene.

CANTALÚP s.m. Varietate de pepene galben, foarte dulce și cu coaja groasă. [< fr. cantaloup, cf. it. Cantalupo – vilă papală aproape de Roma].

CANTALÚP s. m. pepene galben, foarte dulce și cu coaja groasă. (< fr. cantaloup)

CANTALÚP ~i m. Varietate de pepene galben, având coaja groasă, brăzdată în felii, și cu miezul dulce, aromat. /<fr. cantaloup

cantalup m. varietate de pepene galben, foarte parfumat și cu coastele sbârcite.

cantalúp m. (it. cantalupă, adică „cîntă lupu” de pustiŭ ce e locu, numele uneĭ vile papale aproape de Roma, de unde-s originarĭ aceștĭ pepenĭ). Un fel de pepene galben (zămos) lătăreț ca mandarina, împărțit în feliĭ groase adîncate în coajă și aromat.

cantalup s. v. PEPENE.