CANELÚRĂ s.f. Șanț îngust care brăzdează vertical o coloană, un pilastru etc.; (p. ext.) jgheab similar tras pe suprafața vaselor. ♦ (Tehn.) Șanț puțin adânc, săpat în lungul unei piese; renură. ♦ Dungă longitudinală pe trunchiul unor arbori. [< fr. cannelure].