1) cîștíg (est) și căștíg (vest) n., pl. urĭ (d. cîștig 2). Trudă (Vechĭ). Folos, profit: munca mea mĭ-a adus un cîștig de zece francĭ, a nu fi bețiv e un mare cîștig. Lucru obținut pin sorț: cîștigurĭ la loterie. – În est pop. cîșlig. V. căștigă.