Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 837104:

BRÂNÉȚ, brânețe, s. n. 1. (Pop.) Cingătoare (îngustă și lungă) cu care se încing femeile peste catrință. 2. Brăcinar. [Var.: bârnéț s. n.] – Brâu + suf. -eț.

Bârneț dex online | sinonim

Bârneț definitie