Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1029713:

bâiguít1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 88v/ / V: (înv) bui- / Pl: ~uri / E: bâigui] (Îvr) Bâiguire (2).

Bâiguit dex online | sinonim

Bâiguit definitie