butic definitie

10 definiții pentru butic

butíc1 sn vz butică1
butíc2 sn [At: DEX2 / V: / E: fr boutique] 1 (Frm) Magazin mic (și luxos), cu mărfuri, în general de serie mică. 2 (Pex) Magazin mic cu diverse mărfuri de uz curent.
BUTÍC, buticuri, s. n. Magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică. [Var.: butícă s. f.] – Din fr. boutique.
BUTÍC, buticuri, s. n. (Franțuzism) Magazin mic și luxos, cu mărfuri, în general de serie mică. [Var.: butícă s. f.] – Din fr. boutique.
*butíc s. n., pl. butícuri
butíc s. n., pl. butícuri
BUTÍC s. n. magazin mic, în care se vând confecții de serie mică. (< fr. boutique)
BUTÍC ~uri n. Magazin mic și luxos (cu mărfuri de serie mică). /<fr. boutique
butíc s. n. (com.; franțuzism) ♦ 1. Magazin mic în care se desfac confecții, de obicei de serie mică ◊ „Suflarea feminină a căutat, a sondat, a defrișat magazine și boutique-uri întru aflarea lenjeriei adecvate.” Săpt. 31 X 75 p. 8. ◊ „O parte din modelele prezentate vor fi puse în vânzare la «boutique»-ul «Moda», al Centrului de îndrumare a producției și creației meșteșugărești, un mic magazin de prezentare a creației de gen a meșteșugarilor.” R.l. 15 III 76 p. 3; v. și Cont. 14 V 71 p. 6, I.B. 19 VII 79 p. 2, R.l. 12 VIII 80 p. 3. ♦ 2. (Sens dezvoltat după 1989, de multe ori peiorativ) Magazin de dimensiuni reduse, amenajat fără pretenții și care vinde mărunțișuri ◊ „Cred că peste 90% din buticuri sunt de tipul consignației cu marfă străină.” R.lit. 18 VII 91 p. 2. ◊ „Închiriez apartament două camere [...] posibilități firmă străină, cabinet medical, butic [...]” R.l. 20 XI 91 p. 7 [pron. butíc; var. butică; boutique] (din fr. boutique; R. Zafiu în Luc. 13/92 p. 5; DN3, DEX-S – sensul 1.)
butic, buticuri s. n. magazin mic și modest profilat pe vânzarea de mărunțișuri

butic dex

Intrare: butic
butic substantiv neutru