Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru burlet

burl├ęt sn vz burelet
BURL├ëT, burle╚Ťi, s. m. 1. (Anat.; ├«n forma burelet) Forma╚Ťiune fibrocartilaginoas─â de completare a suprafe╚Ťelor articulare. 2. ╚śnur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din h├órtie gudronat─â sau din lame metalice, care se pune la u╚Öi sau la ferestre pentru a ├«mpiedica p─âtrunderea frigului. [Var.: burel├ęt s. m.] ÔÇô Din fr. bourrelet.
BURL├ëT, burle╚Ťi, s. m. ╚śnur gros din bumbac, din cauciuc, din material sintetic, din h├órtie gudronat─â sau din lame metalice, care se pune la u╚Öi sau la ferestre pentru a ├«mpiedica p─âtrunderea frigului. ÔÇô Din fr. bourrelet.
burl├ęt (╚Önur, sul) s. m., pl. burl├ę╚Ťi
burl├ęt s. n., pl. burl├ęturi
BURLÉT s.n. Burelet (1). [< fr. bourrelet].
BURLÉT s. m. Bandă groasă din bumbac, cauciuc, hârtie gudronată cu care se lipesc ușile și ferestrele la încheieturi. (< fr. bourrelet)
BURLÉT ~uri n. Căptușeală constând dintr-o fâșie groasă de stofă sau din alt material (cauciuc, burete etc.), care se aplică la uși și la ferestre pentru a împiedica pătrunderea aerului rece. /<fr. bourrelet

Burlet dex online | sinonim

Burlet definitie

Intrare: burlet (pl. -╚Ťi)
burlet pl. -╚Ťi substantiv masculin
Intrare: burlet (pl. -uri)
burlet pl. -uri