BURDUHĂNÓS, -OÁSĂ, burduhănoși, -oase, adj. Burtos, burduhos. Seara, neamțul cel burduhănos s-a urcat pe malul de țarină proaspătă. GALAN, Z. R. 370. ◊ (Substantivat) Burduhănosul se plimbă cînd călare, cînd cu trăsura. STANCU, D. 50. Ura! Ura! strigară cei de față, împărtășindu-și unul altuia vorbele de duh, ale burduhănosidui. PAS, L. I 115.