Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 1043106:
burdúf sn [At: LB / V: bor~, bordúș, ~ dúh, ~ dúj, ~ dúș, (reg) ~dúv, ~ túc, ~ rtúș / Pl: ~uri, (rar) ~ e/ E: nct] (Reg) 1 Peritoneul animalelor. 2 Vezica bovinelor. 3 (Pex) Pielea vezicii animalelor, care servea drept geam. 4 Stomac. 5 Sac primitiv confecționat din stomacul animalelor, folosit la păstrarea alimentelor. 6 Pungă laterală atașată la șa. 7 Parte a cimpoiului care se umflă cu aer. 8 (Pex) Cimpoi. 9 (Pex) Foaie. 10 (Pan) Pântece mare. 11 Partea convexă a semilunii. 12 Cutia de lemn a instrumentelor cu coarde, care produce rezonanța tonului. 13 Copil mic.
Burduf dex online | sinonim
Burduf definitie
