Definiția cu ID-ul 901935:
BÚRCĂ, burci,
s. f. (
Mold.,
Bucov.)
1. Haină lungă și largă de pănură groasă, neîmblănită, care se poartă iarna. Învălit într-o burcă mohorîtă, el sta pe podul vaporului, ghemuit lîngă catarg, și părea nepăsător de soarta ce-l aștepta. ALECSANDRI, la GHICA, S. 352.
2. Cojoc mare și mițos (de obicei cu mițele în afară); cojoc, bundă (
1). Un om al meu... îmi aruncă în spate o burcă, îmi așază în cap o căciulă; și ne ducem în treaba noastră, fără să ne cunoască nimeni. SADOVEANU, Z. C. 144.
Burcă dex online | sinonim
Burcă definitie