Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 5657:

BUNĂSTÁRE s. f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei stări] – Bună + stare (după germ. Wohlstand).

Bunăstare dex online | sinonim

Bunăstare definitie